Dacă cineva m-ar întreba care este actriţa mea preferată, aş răspunde simplu: Katharine Hepburn (Pe locul doi fiind Jane Fonda). Mi-a plăcut de Katharine Hepburn mai mult decât oricare altă actriţă. O admir nu numai ca actriţă dar şi pentru că a fost o femeie extraordinară, specială. S-a remarcat prin feminitatea ei naturală, prin interpretări actoriceşti neforţate şi prin eleganţă simplă. Mi-a plăcut de ea pentru că zâmbea mereu, pentru că la vârsta de 96 de ani era în stare să se îngrijească singură, pentru că arăta bine şi împăcată cu sine. A fost o prezenţă remarcabilă, o femeie puternică şi simpatică. O femeie care pe scenă era concentrată, atentă, corectă, impunătoare, iar în interviuri era fermecătoare, dezinvoltă, isteaţă, un om obişnuit. Putea să joace acelaşi rol în diferite moduri, fără să plictisească spectatorul. Putea să fie copilăroasă, atrăgătoare, o mamă înţelegătoare, capricioasă, o soţie înţelegătoare şi iubitoare, putea fi orice.
Era frumoasă prin personalitatea straţnică, prin gesturile încântătoare, privirea-i caldă şi râsul molipsitor. Katharine Hepburn e o plăcere de urmărit atât pe scenă, cât şi în interviuri. Katharine Hepburn mă încântă ca artistă. Trebuie urmărită în: The African Queen, The Philadephia Story, Adam’s Rib, Guess who’s coming to dinner, Suddenly, last summer, The Lion in Winter, On golden pond.
Can’t wait to see another movie of hers:D

Advertisement