Unde sunt scriitorii de altă dată? Unde sunt artiştii literari adevăraţi? Unde sunt cărţile groase şi interesante? Unde sunt poveştile frumoase, captivante, specatculoase, complicate, lungi, serioase, triste, simpatice, inteligente, memorabile, unice? Unde sunt autorii normali, haioşi, care meritau să fie respectaţi pentru operele impresionante pe care le făceau? Unde au dispărut acei oameni carismatici care sensibilizau prin opere creative şi bine conturate? De ce au fost înlocuite cuvintele lungi cu cuvintele scurte, de ce nu se mai ţine cont de punctuaţie, de ce dintr-o dată nu mai avem chef, nu mai avem timp pentru o lectură de durată? De ce ne-am transformat într-o generaţie a mecanizarii şi simplificării până şi în artă, în special în literatură? De ce trebuie să reducem totul la proporţii cât mai mici, să “uşurăm” ceva ce nici măcar nu ne îngreunează, şi să ne mai şi placă pe deasupra?! De ce nu ne mai regăsim în limbajul perpetuu, dar ne regasim în cel scurtat, tăiat, retezat, împărţit?
De ce suntem atât de grăbiţi şi de ce încercăm mereu să aducem o schimbare, chiar dacă nu-i necesar? De ce există şi astfel de nevoi? De ce apar astfel de fenomene? http://www.humanitas.ro/files/media/opere-cumplite-1.pdf; http://mixuldecultura.ro/wp-content/uploads/2010/03/pagina-1782.jpg
